Ma intreb de ce e totul asa complicat, cand poate fi atat de simplu si frumos.
Astepti cu nerabdare sa intalnesti "persoana" potrivita, care sa posede macar o parte din calitatile din "lista" facuta de tine; astepti sa iubesti si sa fi iubit; astepti sa inveti ce inseamna "iubirea"sau sa redescoperi acest sentiment alaturi de altcineva.
Cand se intampla, cand l-ai gasit sau ai gasit-o (sau macar asta crezi), te bucuri de "fluturasii din stomac", intalniri, asteptarea reintalnirii, surprizele facute unul altuia, sentimentele traite, gandurile care iti trec prin minte cand sunteti impreuna, planurile pe care le faceti impreuna (pe termen scurt sau mai lung), priviri, atingeri, imbratisari, sarutari, timp petrecut impreuna etc.
Si la un momentdat toate astea, se pot amesteca cu certuri din prostii, impacari, discutii pe teme diverse, sau toate cele enumerate mai sus pot disparea complet lasand loc doar certurilor. Si te intrebi cateodata de ce se intampla toate astea, cand de fapt va iubiti, sau tu cel putin il/o iubesti. Si atunci iti pui tot felul de intrebari.
Dragostea poate disparea? Mai poti iubi pe altcineva, dupa ce ai crezut ca el sau ea e/a fost totul pentru tine si aveai planuri de viitor? Cum poti sa il/o uiti? Cum iti dai seama de fapt ca iubesti cu adevarat? Si de fapt...ce inseamna iubirea?
Voi iubiti si/sau sunteti iubiti?
Iubirea...complicat si complex subiect..e un sentiment unic si minunat; din pacate insa, implica si lacrimi, suferinta...dar stii ce? tot EA (iubirea) iti sterge acele lacrimi si te determina sa mergi mai departe, pentru ca daca iubesti, MERITI sa fii iubit!!!
RăspundețiȘtergere